¤ DECAMIO ¤

Provine din familia Ampullariidae. Familia Ampullariidae mai cuprinde, inafara de pomaceea si Felipponea, Asolene sau Marisa (America de Sud si Centrala), genul Pila (din Africa si Asia), Afropomus, Saulea si Lanistes( din Africa).
Acesti melci sunt extrem de bine pregatiti, atat pentru zilele secetoase, cat si pentru cele bogate in precipitatii. Pomaceea detine la cochilie o “usita” care ii permite sa se inchida inauntru (unde este umezeala) si sa reziste in zilele prea calde, dar ii ajuta si sa se fereasca si de pradatori.
Pomaceea bridgesii se impart in doua varietati: Pomaceea bridgesii bridgesii si pomaceea bridgesii diffusa . Primul provine din Rio Grande, iar al doilea din zona raului Amazon. Nu au sistem auditiv, nu aud nimic si nici vederea nu ii ajuta prea mult.
Culoare variaza de la deschis(galben) la inchis (maro). Totusi, in ultimii ani s-au obtinut culori precum albastru si alb. Pomaceul galben a fost creat si exportat din Florida in intreaga lume.
Rolul lor este de a mentine curatenia in acvariu. Sunt melci extrem de pasnici. Mananca resturile de mancare care au cazut pe jos si care incep sa se strice, plante putrezite, in plus, este un bun devorator de alge. Are insa si o parte negativa, aceea ca lasa in urma lui o cantitate destul de mare de dejectii.
Pot depasi usor 6 cm.  Duritatea este foarte importanta pentru ei, se vor dezvolta mult mai bine intr-o apa dura. Au mare nevoie de calciu pentru a-si ingriji cochilia. Intr-o apa in care duritatea este sub nivelul mediu, acestia nu se vor dezvolta, vor ramane mici si este foarte posibil sa se formeze fisuri in cochilii. Temperatura optima este intre 17 si 27-28 de grade, iar in perioada de imperechere, temperatura nu trebuie sa scada sub 23 de grade. In functe de temperatura variaza atat activitatea melcului, cat si durata acestuia de viata. Intr-o temperatura buna, acesta poate trai chiar si 4 ani, dar intr-o apa rece este posibil sa traiasca si cateva luni.
Desi se pare ca a devenit un subiect controversat in ultimul timp, pomaceea bridgesii sunt hermafroditi, dar au nevoie de doua exemplare pentru a face schimb de spermatozoizi pentru fecundarea ovulelor. Daca avem mai multe perechi de pomaceea in acvariu, este foarte important ca intre apa si capac sa existe o lungime de cel putin 8 cm pentru ca pomaceea intotdeauna vor depune inafara apei. Inainte de a depune, pomaceea iese  din apa si cauta un loc pentru depus. Depunerea se face relativ repede si usor, proaspata mamica isi aranjeaza cu grija ouale intr-un cocon lunguiet si rozaliu. In primele ore de la depunere, nu este indicat sa atingem coconul pentru ca este foarte sensibil si se sparge foarte usor. Ouale nu trebuie sa stea foarte aproape de o sursa de lumina pentru ca se vor usca. Dupa cateva ore de la depunere, coconul poate fi mutat. El trebuie sa stea intr-un mediu bogat in umiditate, insa nu trebuie sa stea in apa pentru ca puii se vor ineca, ei au nevoie de aer sa respire. Puii pot sa iasa dupa a doua saptamana.

Pentru un melc de marime medie avem nevoie de 10 litri de apa. Este indicat ca acvariul sa fie unul cu capac sau macar inchis pentru a evita sansele acestuia de a iesi din apa si a se rataci in camera. Acestia vor cauta sa se intoarca inapoi in acvariu, dar fiind pe uscat, vor muri.
Se hranesc cu castraveti, morcovi, salata, mancare cazuta pe subsrat, alge, plante putrezite, lesuri. Chiar daca acvariul este bine plantat, trebuie sa avem grija sa aiba hrana pentru ca altfel moare de foame.
Se intampla adesea ca melcul sa ia prea mult aer in plamani si sa nu se mai poata scufunda. Acest lucru nu ii este daunator. Unii melci plutesc zile intregi, dar asta nu inseamna ca sunt morti. Totusi, pentru a verifica, puteti lua melcul si sa il atingeti. Daca se strange, inseamna ca este sanatos. Pentru a-i scoate aerul in plus, il putem tine un minut afara din acvariu dupa care sa ii dam usor drumul in apa. De asemenea, unii acvofili se sperie atunci cand observa ca pomaceul nu se mai muta din loc cu zilele. Pomaceea Bridgesii au perioade in care sunt stransi bagati in cochilie. Acestia pot fi ori in hibernare, ori intr-o perioada de refacere (cum ar fi dupa un accident precum ciugulirea antenelor de catre alti pesti). De asemenea, daca cochilia este rupta, aceasta se va reface daca in apa este suficient calciu.