¤ DECAMIO ¤

Columnaris este o boala provocata de bacteria Chondrococcus columnaris. Se imprastie foarte usor in apa si se aseaza pe plante, decor si echipamente. Bacteria intra in corpul pestelui foarte usor daca acesta are o rana deschisa. Este o bacterie foarte des intalnita in acvariile de apa dulce si de multe ori, este confundata din cauza aspectului cu fungus-ul sau saprolegnia. Din pacate tratamentul de fungus nu va avea efect iar multi se vor plange ca, desi au facut tratamentul pestele a murit de “fungus”. A fost descrisa avand aspect de “vata” sau “panza de paianjen” iar pestele devine retras si apatic. Petele apar in zona capului si uneori apar in zona gurii, chiar si in interior.
Columnaris este facuta de o bacterie aeroba, deci acvariul se poate infecta chiar daca are o filtrare buna, dar este gasita mai mult in acvariile care au putine minerale, aglomerate, cu pesti stresati sau necompatibili. Este o boala care se raspandeste rapid si poate omori toti pestii din acvariul infectat. Cei mai expusi la Columnaris sunt viviparii, apistogramele si pestii cu sistem respiratoriu gen labirint (ex: betta, gurami). Boala nu se observa imediat, bacteriile mai intai isi formeaza colonii. Primele simptome apar in circa 2-4 saptamani.
Fiind o boala destul de grava, ca tratament este indicata penicilina pentru uz uman care se va administra o data la doua zile. Inafara de penicilina puteti face tratament cu cloromicetina, 15-20mg/l tot o data la doua zile.

Pentru a ajuta tratamentul puteti adauga sare neiodata. De asemenea, sunt indicate si bai de o jumatate de ora in albastru de metil (atentie, a nu se confunda cu verde de malachit! ), pentru care vom avea nevoie de un acvariu mai mic, de carantina. Cel mai bine este ca inainte sa mutam pestele pentru tratament, sa punem in acvariul carantina apa din acvariul comun. Astfel, parametrii si temperatura vor fi identici iar pestele va fi mai putin stresat.
Este indicat ca pe perioada tratamentului sa se faca schimburi de apa mici si dese.
Baile cu albastru de metil vor dura in jur de doua saptamani.
Pentru orice tip de tratament este obligatoriu ca hrana sa fie data in cantitati mici si sa fie consumata in 3 minute.

Boala punctelor albe este facuta de unul dintre cele mai comune protozoare care se gasesc in acvariu.

Denumirea stiintifica a bolii in acvariile de apa dulce este Ichthtyophthirius multifilis, iar in acvariile de apa marina denumirea este Cryptocaryon. Grisul provoaca mici puncte (5-7mm) care apar pe aripioarele pestelui, iar in cazuri mai grave, se intind in tot corpul.

Stresul este unul dintre principalele cauze care duc la aparitia acestei boli, de aceea trebuie sa evitam:
- schimbarea brusca de temperatura
- mutarea rapida a unui peste dintr-un acvariu in altul
- nivelul mare de amoniac ( se poate evita prin schimburile de apa)
- stresul provocat de un peste asupra altuia (ex: batai, ciupiri, etc)
- stres provocat de necompatibilitatea speciilor de pesti din acvariu.
- cumpararea unui peste nou sau a unei plante care contine protozoarul, cu alte cuvinte care au stat intr-o apa deja infectata cu gris.
Totusi, exista posibilitatea ca protozoarul sa fie in apa, dar pestele sa nu prezinte semne ca ar fi bolnav, de aceea este bine ca atunci cand cumparam un peste nou sa il tinem in carantina cel putin patru zile, iar plantele sa le spalam bine sub jetul de apa si chiar dezinfectate.
In general, pestele bolnav cu gris sta retras, prefera colturile intunecoase ale acvariului, de multe ori sta in partea superiora a acvariului, respiratia este rapida, incercand sa ia cat mai mult oxigen. Aripioarele si codita sunt stranse. De cele mai multe ori, pestiele infectat cu gris se freaca rapid de substrat, plante sau geamul acvariului, aceasta manifestare intalnindu-se mai rar in acvariile marine.
De asemenea, de multe ori pestele este inactiv, se decoloreaza. Din cauza ca incearca sa se scarpine de diferitele obiecte din acvariu, uneori pestele se raneste iar inafara de gris, pestele poate face infectii bacteriene sau fungus.
Inainte de aplicarea tratamentului, temperatura apei trebuie ridicata pana la 29 de grade. Daca apa este rece, tratamentul va dura mai mult.
Dupa ce se formeaza, protozoarul trebuie sa-si gaseasca in maxim 3-4 zile o gazda, altfel va muri, dar la temperaturi scazute ale apei durata lui de viata se poate mari. Atunci cand nu are o gazda, este cel mai usor de distrus, luand contact direct cu tratamentul.
Cand protozoarul si-a gasit o gazda, formeaza un nodul sub piele. Se misca liber in corpul pestelui, se muta dintr-un loc in altul, se transforma si se hraneste cu celulele pe care cu aceasta ocazie le si distruge si cu fluidele corporale.
Se hraneste pana atinge maturitatea, timp in care provoaca leziuni in tesutul gazdei. Se agauta si stresul provocat de ingreunarea respiratiei.
Protozoarul grisului nu se afla in toate acvariile, dar se poate forma daca apa nu este proaspata si schimbata. De asemenea, tin sa mentionez ca protozoarul nu poate trai inafara apei.
Se poate ca pestii sa aiba in corpul lor Ich. si sa nu fie bolnavi. Aceste cazuri sunt periculoase atunci cand pestele care contine ich. dar nu este bolnav, este mutat intr-un acvariu cu pesti care nu s-au intalnit niciodata cu grisul, in acest caz, pestii din noul acvariu se vor stresa, vor produce mai putin mucus si se vor imbolnavi de gris.
Calciul este un element necesar in sanatatea pestelui. Fara el, pestele este mai sensibil la boli sau infectari. Intr-un acvariu ciclat, cu amoniacul aprape de 0, nitrati/ nitriti scazuti si temperatura constatnta, este mai dificil ca Ich sa se formeze si chiar daca se va forma, tratamentul va dura mult mai putin. Schimbul de apa de 20% inaintea aplicarii tratamentului este obligatoriu.

Aproape toti acvaristii si-au pus la inceput intrebarea cati pesti incap in acvariul acesta?. Multa lume vrea sa puna in acvariul proaspat cumparat si setat cat mai multi pesti, numarul maxim daca se poate, dar foarte putini se intreaba care sunt urmarile negative ale suprapopularii. Supraaglomerarea aduce foarte mult stres pestilor, iar filtrul are multi mai multa treaba de facut. In plus, calitatea apei va scadea drastic, la fel si claritatea ei. Din cauza proastei calitati a apei si a numarului ridicat de amoniac (provenit din mancare ramasa sau fecalele pestilor) pestii se pot imbolnavi, putand in cazuri mai grave sa se ajunga chiar la nedoritele decese. In plus, intr-un acvariul aglomerat, numarul parazitiilor sau a infectilor este in continua crestere.

Cu cat pestele are mai mult spatiu sa se miste si este mai putin stresat, cu atat scade posibilitatea de a se imbolnavi. Schimbul apei este foarte important, apa trebuie sa fie schimbata in jur de 20% saptamanal. Puteti sa schimbati apa de doua ori pe saptamana, cate 10%, credeti-ma, pestisorii vor aprecia efortul dumneavoastra.
Pastrarea curateniei in acvariu este primul pas pentru pesti sanatosi (chiar si in cazul acvariilor mentionate mai sus, cele suprapopulate).

Cel mai rau lucru pe care putem sa-l facem la un acvariu suprapopulat este sa punem in el mai multa mancare decat pot pestii sa manance. Multa lume intreaba cum ar trebui sa imi hranesc pestii?. Pestii trebuie hraniti putin, astfel incat sa manance cateva minute, de preferat 2-3. Daca dupa 3 minute mancarea inca se afla in acvariu inseamna ca i-am hranit prea mult si la urmatoarea masa trebuie sa scadem din cantitate. Unii pesti nu simt saturatia, asa ca o sa para ca sunt mereu flamanzi.Pentru mai multe informatii, cititi articolul “Acvaristica pentru incepatori”

Priviti-va pestisorii atent in fiecare zi. Daca un peste se comporta ciudat, asa cum nu era inainte ( de exemplu sa nu mai mananca si sa stea retras), sau prezinta rani/bube, mutati-l in carantina si faceti-i un tratament.

Un acvariu suprapopulat nu va fi niciodata frumos. Daca pestii sunt stresati/bolnavi/tristi, vor avea culorile mai pale decat ar trebui sa le aiba, vor sta retrasi si nu veti reusi niciodata sa va bucurati de ei.

Decamio va ureaza apa limpede! :)

Dwarf Pufferii sunt originari din India. Se mai intalnesc sub numele de Dwarf Indian Puffer, Sea Frogs, Bumblebee Puffer etc.
In Europa au fost adusi foarte tarziu, abia in 1995. Cu toate acestea, au reusit sa fie din ce in ce mai populari in acvariile din toata lumea, mai ales ca pot fi tinuti si in acvarii mai mici.
Dwarf Pufferii sunt pestsori destul de micuti, la maturitate abia ating 3 cm. Corpul de culoare deschisa este presarat cu pete negre, care in functie de tipul de lumina se vad albastre sau verzi. Ochii lor se pot misca independent unul fata de celalalt (pot privi un obiect de sus cu un ochi si unul de jos cu celalalt in acelasi timp).

Dwarf Pufferii sunt pesti activi si foarte inteligenti. Se adapteaza usor si isi recunosc stapanii. Sunt extrem de curiosi de fiecare miscare din camera si nu de putine ori ii veti prinde tragand cu ochiul la dv. Sunt foarte jucausi si de multe ori va vor urmari degetul daca il puneti pe sticla. Daca bagati mana in acvariu, se vor strange cu totii in jurul ei. De asemenea, aveti grija atunci cand schimbati apa pentru ca, fiind curiosi se vor apropia mai mult decat este nevoie si exista riscul sa se accidenteze sau sa fie trasi prin furtun.Pot fi tinuti in acvarii mai mari de 20 de litri pentru ca oricat ar fi de dragalasi, daca nu au loc devin agresivi.

Mai pot deveni agresivi in perioada de imperechere. Este bine sa avem 2 femele la un mascul.
Au nevoie de plante si decoratiuni in acvariu pentru a-si stabiliza mai bine teritoriul. Prefera sa stea intr-o apa cu temperatura de 25-26 de grade si un ph destul de ridicat, cel putin 7.
Dwarf Pufferii sunt unii dintre cei mai haiosi pesti care pot fi tinuti in acvarii.

La acelasi magazin mai puteti gasi urmatoarele:

Alimente: seminte fara miez, lapte acru, corn cu ciocolata fara ciocolata

Obiecte: pahar care curge, carioci uscate, stilou fara penita

ATENTIE! Reducere 10 % pentru mai mult de doua produse cumparate!

http://www.ciao.co.uk/Fluval_304_1000_L_Hr_300L_Tank__Review_5724857

Din categoria acvarilor de dimensiuni mici

AUSTRALIA:

1) Aron Claphman

2) Paul Byham

BRAZILIA:

Andre Luiz Longarco

CHINA:

1) Bonald Yau

2) Wu Kwok Fai Gary

CROATIA

1) Antonio Nikolic:

FRANTA

Samuel Bouziat :

GERMANIA

1)Harald Schneider :

2) Timo Wunsche :

HONG KONG:

1) Chan Yuk Alan :

2) Chow Chi Chun:

3)Harry Kwong :

4) Law Kai Chun :

5) Renee So:

6) Wayne Sham:

IRLANDA

Peter Kirwan :

ITALIA

1) Alessandro Di Stefano

2) Mirko Agasi :

3) Pasquale Buonpane :

MAREA BRITANIE

1) Chris Jupp

2) Tom Messenger

POLONIA

1) Marcin Peczek

2) Jaroslaw Domalewski :

3) Iwo Borkowicz :

PORTUGALIA

Filipe Alves Oliveira :

ROMANIA

1) Eugen Leontie (Suceava) :

2) Andrei Bogdan Cirstea (Bucuresti) [acvariu categoria mare] :

3) Sorin Tuta:

SERBIA

Slobodan Lazarevic :

SUEDIA

Carl Stenbratt:

TAIVAN

Dison Yang:

Iata ca Romania are anul acesta trei concurenti, cu doi mai multi decat anul trecut.

Informatiile despre bazine si alte poze pot fi vazute pe linkul: http://showcase.aquatic-gardeners.org/2008.cgi

Somnoroase firicele
Pe la colturi se aduna
Se ascund si-n pietricele
N-ai ce face, noapte buna!

Acvaristul doar suspina
Pe cand pestisorul tace
Alga se invarteste-n valuri
Nu-ti da pace!

Trece inotand prin ape
Intre plante sa se culce
Cu minciogu-l scoti afara
Dormi in pace!

Peste-a noptii feerie
Se toarna-ncet mandrul clor
Totu-i vis si armonie
Disparuta-i alga-n zori

Ciclidele africane sunt unele dintre cele mai colorate specii de pesti din acvariu.
Mbuna este denumirea unui mare numar de cilcide din Africa (Lacul Malawi). In unele tari ale Africii, printre care si in Zambia, cuvantul mbuna inseamna peste de roca.
Ciclidele mbuna au nevoie in acvariu de multe pietre si ascunzisuri, pesteri si cateva plante pentru ca sunt pesti foarte teritoriali si extrem de agresivi, mai ales masculii. Nisipul este indicat sa fie pe post de substrat. Este bine ca pentru ciclide sa avem un acvariu de cel putin 200 de litri, pentru ca atunci cand ating maturitatea vor deveni extrem de violenti.
Atat Mbuna, cat si celelalte ciclide, este indicat sa fie tinute intr-o apa cat mai curata si cat mai bine filtrata. Schimburile dese de apa nu reusesc numai sa tina nivelul de nitrati scazut, ci ajuta si la calitatea apei care, fiind proaspata este cat mai buna.

Pentru a evita certurile intre masculi, este necesar sa avem doua, chiar si trei femele la un singur mascul. Femelele isi cresc puii in gura si le vor da drumul atunci cand puii vor atinge un cm si vor putea sa se ascunda printre roci. In tot acest timp femela va manca foarte putin.
Temperatura apei trebuie sa fie intre 22 si 28 de grade. Gh-ul ar trebui sa fie peste 7, iar Kh in jur de 10. Ph-ul trebuie sa fie de 8. Daca nu aveti apa dura, exista cateva moduri pentru a mari duritatea, cum ar fi asezarea in acvariu a catorva roci calcaroase ( pentru a verifica daca o piatra are calcar, puneti putin otet pe ea, daca scoate spuma si un sfarait usor inseamna ca e calcaroasa), la fel puteti alege si substratul sau bucati de scoici care pot fi amplasate in filtru.

Cele mai multe ciclide mbuna sunt ierbivore si omnivore, considerand un adevarat deliciu algele care se formeaza pe pietre. Mancarea lor trebuie sa contina si spirulina. Li se mai pot administra ocazional si castravete sau spanac taiat in bucatele foarte mici. Pentru ciclidele mbuna, cel mai bine este sa fie hranite de doua ori pe zi, la ore fixe. Ciclidele nu trebuie sa fie hranite doar cu mancare uscata (fulgi) pentru ca se pot balona, ducand deseori la decesul pestelui.
Este putin cam dificil sa facem diferente intre un mascul si femela atunci cand puiutii sunt mici deoarece majoritatea, chiar daca sunt masculi, vor avea tendinta sa semene cu mama lor. Abia cand ating 4 cm masculii incep sa isi dezvolte coloritul.
S-ar putea ca la inceput, ciclidele sa fie timide si sa se ascunda printre roci atunci cand treceti prin fata acvariului. Acest comportament va disparea dupa ce se vor obisnui cu noul mediu si cu dv.

In continuare voi prezenta cateva filmulete gasite pe youtube. In aceste filmulete ne este aratata perfectiunea.

ATENTIE! Aceste filme pot baga acvaristii in transa.

Acvariul 1 – 2008

Acvariul 2